Întreb pentru un prieten #5: Cum dezvoltăm empatia? Care-i limita între estetică și funcționalitate?
În timp ce inovațiile tehnologice avansează cu viteza luminii, ne-am propus să nu uităm esența umană a interacțiunii cu tehnologia.
Într-o seară călduroasă de vineri, am invitat-o la o cafea pe Elena Putina, UX/UI Design Lead la Enspire Creative, pentru a o întreba cum influențăm interacțiunea userilor cu produsul, relația dintre UX și UI și cum să colaborăm cu timpul pentru a reuși să citim o carte.
Elena a fost generoasă la răspunsuri, nouă nu ne rămâne decât să le oferim prietenului pentru are am întrebat.
1.În podcastul Ladies that UX, ai afirmat că mai mereu trebuie să explici ce este UX, acest lucru s-a schimbat între timp? Și totuși, ce este UX ?
Încă mai trebuie să explic ce este UX și cred că de când fac parte din acest domeniu cam așa și a fost, atât și în cazul meu cât și a colegilor mei. Trebuie să explicăm și stakeholderilor și echipei cu care lucrăm, uneori și bunicilor și părinților.Cred că asta e normal, pentru că UX este o disciplină destul de nouă în industria creativă. Prin urmare, vine la pachet cu întrebările despre ce înseamnă, care sunt scopurile, cum se practică. Într-o oarecare măsură cam toate detaliile dintr-un job description.
Ce este UX? UX este un acronim de la User Experience. De 20 de ani aceasta este o disciplină în creștere. În română ar fi Experiența Utilizatorului și de fapt, este o umbrelă care acoperă mai multe roluri și responsabilități a căror scop principal este ca să cerceteze utilizatorul, să-l înțeleagă, să-i înțeleagă problemele, frustrările, nevoile și să vină cu soluții pentru ele. Asta presupune existența a mai multor roluri din domeniu care vin ca niște campioni ai userilor
2.Descrie,te rog, procesele prin care trece un UX Designer atunci când primește un proiect.
Oh, despre asta am putea vorbi jumătate de zi…
Este un pic dificil să se răspundă la această întrebare pentru că de fapt fiecare UX-er, fiecare companie, fiecare proiect, face lucrurile un pic diferit. Fiecare își adaptează procesele în dependență de necesități. Totuși, o să încerc să răspund un pic mai generalizat.
Un proces cu care mai întotdeauna începem este Discovering, fie că o faci prin workshop-uri,explorări, discuții. Fie că trebuie să stai de vorbă cu stakeholderii, cu clienții, userii, ca în final ca să înțelegi ce trebuie să faci și care este problema pe care trebuie să o soluționăm.
Ulterior, Research. UX Research este o parte foarte importantă și are loc în moduri foarte diferite: user interview, competitive analysis, brainstorming. Instrumente sunt mai multe dar ce e comun, este că ne documentăm despre situație. Tot aici vine și partea de Ideation, unde venim cu idei despre cum am putea să soluționăm problema anterior descoperită.
Urmează Definirea Grupului Țintă căruia vrem să îi oferim această soluție. În UX acesta are termenul de User Persona și pentru fiecare este creat și un User Flow. parcursul fiecărui user.
Uneori în paralel sau succesiv,se lucrează la Site Map sau Site Architecture dacă proiectul este mai complex.
Wireframes. Se lucrează destul de mult cu Wireframes în UX ca să definești un concept și să îl iterezi pentru ca ulterior, să nu investești foarte mult în UI ( User Interface)
Spre final este partea de UI, unde deja se lucrează la Mock-Ups, la partea vizuală, cea pe care toată lumea o vede. Și anume din acest considerent se creează impresia că un UX Designer desenează site-uri, pentru că este partea cea mai vizibilă.
Chiar și la partea asta nu se încheie tot procesul pentru că deseori sunt mai multe iterații, sunt runde de prototipare, runde de testare, unde remarcăm lacunele și părțile mai problematice.
3.Cum ai descrie relația dintre UX și UI în cadrul unui proiect?
În limba engleză avem fraza “Joined at the hip”, păi uite cam așa.
Aceste două roluri sunt cumva ca frații gemeni pentru că se colaborează foarte mult între UX și UI.
De multe ori sunt întrebată: este posibil să fac UX Designer fără a face UI?
Este posibil, dar părerea mea este că dacă știi UI, îți prinde foarte bine ca UX iar dacă știi UX, îți prinde foarte bine ca și UI. Și de fapt, pe piața din Moldova majoritatea specialiștilor sunt și UX și UI Designer. Asta înseamnă că ei coordonează tot procesul.
4.Deci după părerea ta, din perspectiva înțelegerii reciproce a viziunilor și a nevoilor, cum crezi că este mai potrivit? Ca un candidat să ocupe ambele poziții sau acestea să fie divizate?
În industria globală a UX-ului, companiile mari, de fapt, își permit să fragmenteze pe mai multe roluri: ux writers, ux researcher, ux designer, site architects, interaction designer, mai nou este și ux developer. Fiecare se ocupă de doar lucrul pe care ei îl fac și deja exista și persoana de UI separat.
Pentru companiile mari, unde procesele sunt foarte lungi și produsele sunt foarte complexe este mai benefic să se divizeze aceste roluri.
Pe de altă parte, la cele mai mici, aceste poziții sunt combinate. Ceea ce înseamnă că o singură persoană își asumă responsabilitate pentru toate procesele doar că într-o măsură mai mică.
Nu pot să mă pronunț dacă o situație este mai corectă decât cealaltă. Totul depinde de nivelul de complexitate și cantitatea de muncă necesară.
În situația mea, îmi este mai benefic să fiu stăpână pe toate procesele pentru că sunt la curent despre care etapă trebuie aprofundată mai mult.
5. Cum menții un echilibru între estetică și funcționalitate în designul UI?
Eh, dacă aș ști răspunsul la această întrebare scurt clar și cuprinzător (râde)
Cred că aș scrie o carte despre acest fapt.
Este cea mai mare provocare pe care o avem ca designer. Totuși, în UX sunt foarte multe instrumente, tool-uri, principii, legi ale UX-ului care ne ajută să menținem acest echilibru.
Uite, partea aceasta de UI, este foarte relativă pentru că depinde de preferințe. În această situație ne ajută foarte mult User Personas, ne ajută să definim pentru cine creăm vizualul. Este evident că o estetică pentru o doamnă de 50 de ani o să fie foarte diferită decât al unui băiat de 15 ani.
Nu este despre: Fac ceva estetic care îmi place mie dar te ghidezi după User Persona.
Te poți ghida și după rezultatele etapei de testare, atunci când după implimentare a două variante de UI și testarea lor, deduci care este mai apreciată.
Scopul nu este să creezi ceva unic și demn de a fi artă ci ca să atingi un grup țintă.
Ceea ce ține de funcționalitate, și mai mult se pune accept pe testare. Facem user flow, prototipuri, iterații, ca să înțelegem de care particularități avem nevoie.
Toate aceste instrumente te ajută să iai decizii. Și asta e partea pe care eu cel mai mult o apreciez în UX: Poți avea multă experiență, bune practici, intuiție bună dar ai și instrumente care te ajută să iai decizii. Instrumente ce te ajută să păstrezi acest echilibru. Nu totul depinde doar de tine.
6. Cum te asiguri că designul tău se potrivește cu identitatea de marcă și valorile companiei?
La parte de identitate, brand guidelines, foarte mult colaborăm cu colegii de la Graphic Design. Aceste guidelines presupun anumite limitări și atunci ei ne explică care sunt particularitățile ce fac parte din brandbook și acest lucru ușurează mult munca pentru noi ca și UX-eri.
Uneori venim și noi cu recomandări. Unele branduri ce au o istorie destul de mare sau companii care abia vin pe online după multă activitate offline depistează că brandul nu prea se ține de rigorile online-ului. Atunci oferim careva sfaturi, vin anumite cerințe de a crea noi elemente pentru că userilor le trebuie ceva mai mult decât ce era stabilit conform brandbook-ului.
Tot din acest considerent colaborăm și cu echipa de marketing pentru a păstra acel tone of voice al brand-ului și atitudinea cu care comunică brand-ul.
7. Dar că acesta susține un proces de învățare ușor pentru utilizatori noi?
Pentru procesul de învățare user flow-urile sunt foarte utile.
Uneori, dacă este un produs nou, putem crea un user flow perfect. După care, observând cum userul funcționează, care sunt procesele în care se împotmoleste un pic, putem ajusta.
În UX, pentru fiecare caracteristică există cel puțin un instrument ce te ajută să deblochezi întreg procesul și să nu pui la ghici cum să faci un boarding mai eficient.
8.La momentul în care trebuie să demarezi interviuri cu userii, la baza scenariului trebuie să stea empatia, cum o dezvoltăm?
Empatia într-adevăr este foarte importantă pentru un UX Designer pentru că trebuie să înțelegi userul.
Am observat că foarte multe persoane care fac UX sau care aspiră spre acest rol, deja vin cu multă empatie. Este posibil ca anume domeniul creativ să atragă anume persoanele empatice.
Totuși, empatia ca și multe alte lucruri se dezvoltă. Spre exemplu talentul, te poți alătura domeniului cu un pic de talent mai mult ca alții, dar este doar un avantaj. Dacă nu lucrezi asupra lui, atunci cineva care are mai puțin talent dar lucrează mai mult, te poate depăși.
În cazul empatiei, poți lucra asupra ei anume citind. Literatura artistică dezvoltă foarte mult imaginația, dar dezvoltă și empatia.
Noi deseori citim cărți de dezvoltare profesională și ne gândim că nu prea avem timp pentru romane, fiction, dar adevărul este că aceste cărți tot ne dezvoltă.
Am ajuns la un nivel al tehnologiilor în care inovația, imaginația și empatia este foarte prețuită, fiind capacitatea de a înțelege cum gândește, cum simte și cum acționează o persoană care este foarte diferită de tine.
Cărțile de fapt îți oferă mai ieftin ocazia de a încerca lumea unui om care este altfel decât e a ta.
Recomand cartea “Minunea” de R.J. Palacio, care dezvoltă la maxim empatia. E o carte minunată.
9.Ce resurse sau materiale de învățare folosești pentru a te menține la curent cu ultimele tendințe și tehnologii în domeniul UX/UI?
La capitolul resurse noi stăm foarte bine. Nu cred că a existat vreodată vreo generație care a avut atât de multe. Ca toată lumea și eu sunt abonată la newslettere ale designerilor, agenții care creează lucruri foarte faine, nu doar în UX dar și în alte domenii. Încerc să țin pasul și cu tot ce înseamnă marketing, tehnologii, business pentru că avem nevoie de ele chiar dacă suntem UX Designer.
Dar totuși, o sursă foarte importantă de creștere pentru mine sunt cărțile. Este modul meu preferat prin care încerc să fiu la curent.
10. Vorbești atât de inspirată despre cărți. Din interviuri am aflat că ești un bookworkm. Foarte des auzim NU AM TIMP SĂ CITESC. Cum reușești să găsești timp pentru lectură?
Cititul este unul dintre lucrurile mele de suflet. Citesc și pentru a mă relaxa și pentru a mă forma atât din punct de vedere profesional cât și spiritual. Atunci când îți place ceva, îți faci timp.
Cred că mă ajută să citesc mai des și faptul că am un kindle, mulțumită căruia am un acces la un număr impunător la cărți. O opțiune este să citești de pe telefon sau calculator, totuși cred că nu este atât de comod.
(Atenție, nimeni nu a fost achitat pentru această promovare, hi-hi)
Să nu uităm nici de cărți audio care pot fi ascultate oriunde. În bucutărie, la stație, într-o călătorie.
Tipul de weekend preferat al meu, în care simt că într-adevăr m-am odihnit and I’m refreshed, este acel weekend în care am reușit să citesc o carte, de la început și până la sfârșit.
11. Faci parte și dintr-un book club. Povestește mai mult despre el, cum a fost creat, cum își desfășoară activitățile și desigur, cum te poți alătura.
Nu este un secret că Design Girlies` Book Club este preferatul meu. Sunt foarte- foarte recunoscătoare pentru el. El a început tot de la întrebarea pe care mi-ai adresat-o, tot din lipsă de timp și mai ales că fetele din club mai doreau și să ne vedem uneori și am decis să combinăm aceste lucruri și așa a apărut book clubul.
Noi alegem cam o carte pe lună. Suntem fete care fac design și alegem o carte din domeniu, ulterior ne întâlnim și o discutăm. Deja mai bine de jumătate de an ne vedem și pe lângă faptul că citim niște cărți fenomenale, ne-am și împrietenit foarte mult.
A devenit un club unde ne susținem una pe cealalta, venim cu încurajări în privința job-ului, cu soluții, ne bucurăm de succesele pe care le avem. Este un grup de suport care este foarte necesar în comunitate pentru că design-ul poate deveni un lucru foarte solitar și te ajută mult să ai oameni alături care te înțeleg și sunt pasionați de ceea ce fac.
Cum te poți alătura? Uite, o să fac un pic de advertising ( râde)
Pe 22 iulie, împreună cu Sasha Pleshco de la UX Coffee, care face o treabă foarte bună, organizăm un meeting unde discutăm cartea 100 Things Every Designer Needs to Know About People, o carte care discută și design dar și psihologie, despre modul în care oamenii citesc, memorează, iau decizii și cum aceste lucruri ne ajută să luăm decizii mai bune în design. Prin urmare toți doritorii pot să se alăture.
Personal, nu știu cum poți să ratezi astfel de eveniment unde sunt cărți și cafea și oameni faini, you just have to do it, you have to come.
12. Tot în podcast ai zis că ai un trecut profesional destul de haotic, este oare UX ultimul domeniu în care faci switch? De ce da/nu?
Eh… Cred că răspunsul cel mai sincer este probabil nu.
În primul rând, pe parcusul carierei mele am făcut și marketing, și comunicare, copywriting, antreprenoriat, design graphic după care am ajuns la UX/UI și cred că nu aș fi putut să îmi încep cariera mea fără acest set de skill-uri de care am mare nevoie acum. Pot deja să lucrez cu foarte multe instrumente pe care le-am însușit pe parcursul carierei mele și sunt recunoscătoare că am ajuns la UX mai în timp…
13. Oferă câteva sfaturi pentru începătorii ce își doresc o carieră în acest domeniu.
- Este foarte importantă adaptabilitatea pe care și eu am obținut-o făcând switch dintr-un domeniu în altul.
- Dorința de a crește. Oricărui domeniu îi este caracteristic învățarea continuă, chiar dacă ajungi pe post de senior sau lead. Atunci când te oprești din a învăța, de fapt începi a stagna.
- Dezvoltarea capacităților de design. După cum am zis, partea de UI este importantă.
- Și limba engleză. De fiecare dată când trebuie să ofer un sfat, recomand să se învețe limba engleză. Foarte multe uși se deschid cu cât mai multe limbi străine cunoști.
Interviul cu Elena ne-a oferit o perspectivă captivantă asupra acestei discipline în continuă evoluție. Cu empatie, dedicare și dorință de învățare, visătorii la o carieră în UX pot fi pregătiți să facă față provocărilor și să contribuie la inovația continuă în această industrie dinamică.
Am pus recorder-ul pe stop și am continuat discuția cu Elena încă mult timp, pentru că istoriile care vin din mințile curioase, nu pot fi încheiate atât de simplu.
Tot ce ne rămâne e să îți recomandăm cartea 100 Things Every Designer Needs to Know About People și te alături comunității pe 22 iulie. Cum a zis și Elena: you have to come.